Pe Robert Gavriluță l-am cunoscut în penitenciar. Mi-a atras atenția pentru că avea asupra lui o Biblie, lucru rar întâlnit între deținuți.
Discutând cu el, mi-a zis că provine dintr-o familie bună, creștină, însă la un moment dat în viața lui a avut proasta inspirație să asculte mai mult de prieteni, decât de părinți. Acum, în libertate, ne-am întâlnit și ne-am bucurat de revedere, mulțumind lui Dumnezeu pentru asta.
Am preluat un text scris de el, primind acceptul său, l-am adus aici pe blog. Sunt gânduri pe care le împărtășim amândoi, scrise din experiența tristă, dar binecuvântată a timpului petrecut după gratii.
PAȘI SPRE REABILITARE
În ultimul timp am auzit de cuvântul „reabilitare” mai des decât am auzit cuvântul „mulțumesc”. Am fost tare curios să aflu ce înseamnă cuvântul „reabilitare” și ce presupune acest lucru.
Așa că nu am stat pe gânduri… m-am pus să mă documentez, ca în final să aflu răspunsul la curiozitatea mea. În cele ce urmează, voi descrie concluzia la care am ajuns, ba mai mult, vă voi arăta (din punctul meu de vedere) care sunt pașii esențiali spre „reabilitare”.
Conform „Dicționarului Explicativ al Limbii Române”, cuvântul „REABILITA” provine din limba franceză și poate însemna:
- a repune în drepturi;
- a face dreptate;
- a restabili buna reputație a cuiva.
Personal cred că „reabilitarea” poate fi realizată în 3 direcții:
- reabilitarea pe care o poți face tu;
- reabilitarea pe care o poate face societatea sau alții;
- reabilitarea pe care o poate face Dumnezeu.
Am găsit o istorioară, arhicunoscută în lumea creștină, în care regăsim toate cele trei forme de reabilitare. Este vorba despre pilda fiului risipitor. O puteți găsi în Biblie la Evanghelia după Luca cap. 15 vers. 11-32, pagina 1010, traducerea Dumitru Cornilescu.
Pilda fiului risipitor
11 El [Iisus] a mai zis: „Un om avea doi fii.
12 Cel mai tânăr din ei a zis tatălui său: ‘Tată, dă-mi partea de avere ce mi se cuvine.’ Şi tatăl le-a împărţit averea.
13 Nu după multe zile, fiul cel mai tânăr a strâns totul şi a plecat într-o ţară depărtată, unde şi-a risipit averea* , ducând o viaţă destrăbălată.
14 După ce a cheltuit totul, a venit o foamete mare în ţara aceea, şi el a început să ducă lipsă.
15 Atunci, s-a dus şi s-a lipit de unul din locuitorii ţării aceleia, care l-a trimis pe ogoarele lui să-i păzească porcii.
16 Mult ar fi dorit el să se sature cu roşcovele pe care le mâncau porcii, dar nu i le dădea nimeni.
17 Şi-a venit în fire şi a zis: ‘Câţi argaţi ai tatălui meu au belşug de pâine, iar eu mor de foame aici!
18 Mă voi scula, mă voi duce la tatăl meu şi-i voi zice: «Tată, am păcătuit împotriva cerului şi împotriva ta
19 şi nu mai sunt vrednic să mă chem fiul tău; fă-mă ca pe unul din argaţii tăi.»’
20 Şi s-a sculat şi a plecat la tatăl său. Când era încă*departe, tatăl său l-a văzut şi i s-a făcut milă de el, a alergat de a căzut pe grumazul lui şi l-a sărutat mult.
21 Fiul i-a zis: ‘Tată, am păcătuit împotriva cerului şi*împotriva ta, nu mai sunt vrednic să mă chem fiul tău.’
22 Dar tatăl a zis robilor săi: ‘Aduceţi repede haina cea mai bună şi îmbrăcaţi-l cu ea; puneţi-i un inel în deget şi încălţăminte în picioare.
23 Aduceţi viţelul cel îngrăşat şi tăiaţi-l. Să mâncăm şi să ne veselim,
24 căci* acest fiu al meu era mort şi a înviat; era pierdut şi a fost găsit.’ Şi au început să se veselească.
25 Fiul cel mai mare era la ogor. Când a venit şi s-a apropiat de casă, a auzit muzică şi jocuri.
26 A chemat pe unul din robi şi a început să-l întrebe ce este.
27 Robul acela i-a răspuns: ‘Fratele tău a venit înapoi şi tatăl tău a tăiat viţelul cel îngrăşat, pentru că l-a găsit iarăşi sănătos şi bine.’
28 El s-a întărâtat de mânie şi nu voia să intre în casă. Tatăl său a ieşit afară şi l-a rugat să intre.
29 Dar el, drept răspuns, a zis tatălui său: ‘Iată, eu îţi slujesc ca un rob de atâţia ani şi niciodată nu ţi-am călcat porunca şi mie niciodată nu mi-ai dat măcar un ied să mă veselesc cu prietenii mei;
30 iar când a venit acest fiu al tău, care ţi-a mâncat averea cu femeile desfrânate, i-ai tăiat viţelul cel îngrăşat.’
31 ‘Fiule, i-a zis tatăl, tu întotdeauna eşti cu mine şi tot ce am eu este al tău.
32 Dar trebuia să ne veselim şi să ne bucurăm, pentru că* acest frate al tău era mort şi a înviat, era pierdut şi a fost găsit.’”
Haideți să vedem de ce pilda fiului risipitor este cea mai potrivită pentru a ilustra conceptul de reabilitare:
1. Reabilitarea pe care o pot face eu
Versetul 12 din Evanghelia dupa Luca cap 15 spune așa:
12 Cel mai tânăr din ei a zis tatălui său: ‘Tată, dă-mi partea de avere ce mi se cuvine.’ Şi tatăl le-a împărţit averea.
Vă mai aduceți aminte ce spunea una din definițiile DEX pentru cuvântul „Reabilitare”?
A REPUNE ÎN DREPTURI
Acest tânăr se trezește într-o dimineață cu gândul de a-și croi propria soartă, de a-și urma propriul drum. Își dorea să fie independent, să se descurce singur, să descopere lumea din jurul său. Din punctul lui de vedere, aceasta reprezenta calea lui cea mai bună, cea de a se repune în drepturi.
Înțeleptul Solomon a spus un lucru foarte adevărat, indiferent de timpurile în care trăim.
„Multe căi par bune omului, dar în final toate duc la moarte” (Proverbe cap16 vers 25)
Solomon nu se referea aici neapărat la moartea fizică, ci mai degrabă la moartea spirituală (cea morală). Vedem deslușit acest lucru în viața fiului risipitor. Ce se întâmplă după ce alege calea lui de a se repune în drepturi?
13 Nu după multe zile, fiul cel mai tânăr a strâns totul şi a plecat într-o ţară depărtată, unde şi-a risipit averea* , ducând o viaţă destrăbălată.
14 După ce a cheltuit totul, a venit o foamete mare în ţara aceea, şi el a început să ducă lipsă.
15 Atunci, s-a dus şi s-a lipit de unul din locuitorii ţării aceleia, care l-a trimis pe ogoarele lui să-i păzească porcii.
Urmările au fost pe măsura căii alese de el:
- despărțirea de familie
- și-a risipit averea cheltuind tot
- a început să duca o viață destrăbălată
- a început să ducă lipsă
- a ajuns slugă la porci (acasă era fiu)
Pentru un evreu a ajunge slugă la porci era cel mai cumplit și josnic lucru pe care îl putea face. Făcând o paralelă cu viața noastră, constatăm că de foarte multe ori ne aflăm în situația fiului risipitor. Deși, pe undeva, știu că nu este bun ceea ce urmam să facem, totuși ne încăpățânăm să ne alegem singuri drumul în viață, să fim independenți, chiar dacă asta înseamnă neascultare de părinți sau de Dumnezeu. Și de cele mai multe ori, dacă nu chiar de fiecare dată, ajungem la faliment. Iar când ajungi la faliment, te intrebi unde sunt acei prieteni care au fost lângă tine când îți mergea totul bine. Nu te poți repune singur în drepturi, nu poti face „reabilitare” de unul singur fără ca rezultatul final să fie FALIMENTUL (spiritual și material).
Ea este posibila doar dacă…
2. REABILITAREA PE CARE O FACE DUMNEZEU
Da! Doar dacă o face Dumnezeu. Dumnezeu este singurul care poate face o „reabilitare” completă și de durată, cum spune și DEX-ul „a restabili buna reputație a cuiva”.
În Ieremia cap. 29 vers. 11 spune așa:
„Căci Eu știu gândurile pe care le am cu privire la voi, zice Domnul, gânduri de pace și nu de nenorocire, ca să vă dau un viitor și o nădejde.”
Dumnezeu dorește ca atunci când noi falimentăm, să facă în noi o „reabilitare” perfectă, dar are nevoie de implicarea noastra activ. Iar ca implicarea noastră să fie activă avem de îndeplinit niște condiții. Citim vers. 17-20 din Evanghelia dupa Luca la cap. 15
17 Şi-a venit în fire şi a zis: ‘Câţi argaţi ai tatălui meu au belşug de pâine, iar eu mor de foame aici!
18 Mă voi scula, mă voi duce la tatăl meu şi-i voi zice: «Tată, am păcătuit împotriva cerului şi împotriva ta
19 şi nu mai sunt vrednic să mă chem fiul tău; fă-mă ca pe unul din argaţii tăi.»’
20 Şi s-a sculat şi a plecat la tatăl său.
Pentru a avea parte de acel viitor și acea nădejde pe care ne-o promite Dumnezeu, trebuie să aplicăm, la fel ca fiul risipitor, regula celor 3 de „R”.
- RECUNOAȘTERE (versetul 17)
- REGRET (versetul 18-19)
- RENUNȚARE (versetul 20 prima parte)
Reabilitarea poate fi posibilă în viața noastră doar dacă Dumnezeu o face, dar, doar cu acordul și implicarea noastră. Sunt foarte mulți care atunci când dau faliment din cauza păcatului și a neascultării, vin la Dumnezeu pentru „reabilitare” dar nu împlinesc toate condițiile. Ei doar recunosc și au doar o formă de regret, dar niciodată nu renunță cu adevărat la calea lor și merg din faliment în faliment, acuzandu-L în final pe Dumnezeu că nu vrea să facă în viața lor o „reabilitare” completă.
A cui este vina? În niciun caz al lui Dumnezeu.
3. REABILITAREA PE CARE O FACE SOCIETATEA
Această formă de reabilitare este cea mai căutată de oameni. Marea greșeală pe care o face omul este că dorește să facă reabilitarea cu ajutorul societății. Câți dintre noi nu căutăm să fim acceptați de cei din jurul nostru, chiar lăsând de la noi, sacrificând de cele mai multe ori principiile noastre. În cazul de față (Pilda fiului risipitor) am asociat societatea cu patronul fermei de porci și fratele mai mare. Citim vers. 15 și vers. 25-32. Face patronul fermei de porci „reabilitare” în viața fiului risipitor? Poate că da, dar nu una reală, ci una formală, numindu-l slugă la porci, ceea ce înseamnă că nu este prea important și de preț în ochii lui.
Cel mai interesant lucru este atunci când fiul risipitor îl lasă pe Dumnezeu să facă „reabilitarea” în viața lui și se întoarce acasă. Reacția tatălui este cea mai înduioșătoare și plină de dragoste.
Pe când fiul cel mare:
- s-a întărâtat de invidie;
- nu a vrut să intre;
- s-a revoltat de întoarcerea lui
- nu s-a bucurat.
Din declarația pe care o face fiul cel mare tatălui său (vers. 29) vedem că acest fiu și-a dorit același lucru ca fratele lui, doar că nu a avut curajul să o facă, el nu se considera fiu, ci rob. Niciodată societatea nu va putea face o reabilitare completă în viața ta, ba mai mult se va mânia când va observa că tu ești diferit, că nu mai ești același. Doar Dumnezeu poate face reabilitarea ta, doar El îți aleargă azi înainte, dorind să îți dea un viitor și o mângâiere. Recunoaște că ai greșit, regretă falimentul în care te afli, renunță la viața care o trăiești și lasă-L pe Dumnezeu să-ți restabilească buna reputație.
Pașii spre reabilitare sunt simpli, dar eficienți:
- aplică regula celor trei de R;
- cunoaște Adevărul (Biblia, Cuvântul lui Dumnezeu);
- crede acest Adevar și aplică-l în viața ta;
- dorește-ți să te schimbi și roagă-L pe Dumnezeu să te ajute;
- să ai curaj să faci acest lucru, indiferent de ce spun cei din jurul tău.
Doar urmând acești pași tu poți avea parte de o adevărată „Reabilitare”.
Poate că azi ești într-o „țară îndepărtată” sau poate că ești „slugă la porci”… indiferent de situația ta, Dumnezeu te cheamă, Îți aleargă înainte și dorește să-ți restabilească buna reputație.
Nu contează cine ești sau ce ai făcut, lasă totul în urmă și vino la Dumnezeu (Faptele Apostolilor cap. 17 vers. 30)
Fiți binecuvântați!